Cunoasterea spirituala contine intotdeauna logica?

 Este cunoasterea spirituala ceva logic?

    Daca tinem cont de faptul ca a avea cunoastere spirituala inseamna a invata despre cine si ce suntem noi, si despre mediul natural inconjurator al nostru, atunci se deduce de la sine ca aceasta cunoastere trebuie sa contina doar lucruri logice.

    Aceasta intrebare nu ar fi fost necesara daca omenirea nu ar fi confundat mereu cunoasterea spirituala si cautarea lui Dumnezeu cu biserica sau organizatia religioasa. Organizatia religioasa si Dumnezeu nu sunt nicidecum unul si acelasi lucru si trebuie sa fie in mod ferm separate in mintile oamenilor inainte sa putem obtine raspuns la multe intrebari pe care le purtam in noi.
 
    Ce are Dumnezeu de-a face cu ceea ce in majoritatea cazurilor oamenii bisericilor au afirmat si sustinut in diversele dogme ale organizatiei religioase? Absolut nimic. Daca atatia oameni au considerat mereu pana acum ca organizatia religioasa si Dumnezeu sunt unul si acelasi lucru, si daca privim inapoi la istoria lamentabila a religiilor si la lipsa de logica din dogmele dominante ale organizatiilor religioase, este atunci surprinzator ca atatia oameni au ajuns la concluzia ca indiferent ce ar putea insemna " lucrurile spirituale " , niciodata nu poate fi vorba despre ceva logic?

     Lipsa de logica si felul in care liderii miscarilor religioase au tratat multe din cele mai importante intrebari ale vietii, i-au condus pe multi oameni care gandesc la concluzia ca oricine ar vrea sa se ocupe de ceea ce apartine de domeniul lucrurilor spirituale, trebuie sa abandoneze logica pentru a putea sa-i dea de capat acestui domeniu.

     Insa nimic nu poate fi mai departe de adevar decat aceasta concluzie! Nu exista nimic care sa contina mai multa logica decat domeniul spiritual si stiinta spirituala. Este vorba despre stiinta referitoare la om, stiinta referitoare la natura, stiinta referitoare la mediul inconjurator si mai presus de toate despre stiinta cunoasterii lui Dumnezeu. Daca liderii religiosi ar fi cautat sa explice cu adevarat lucrurile fara a pretinde credinta oarba asa cum de fapt fac, atunci lucrurile s-ar fi aflatn acum intr-un stadiu mult mai sanatos.

   Pretentiile bisericii de a se recurge la credinta oarba, ele sunt cauzele acestei concluzii despre lipsa de logica din stiinta spirituala si religioasa. Pretentia credintei oarbe din partea reprezentantilor organizatiilor religioase trebuia sa acopere propria lor lipsa de cunoastere si prin aceasta sa respinga de la bun inceput orice fel de intrebari rezonabile si inteligente. Acest lucru le-a convenit conducatorilor acestor religii, dar astfel s-a facut un mare deserviciu omenirii ca intreg, deoarece in felul acesta oamenii in marea lor majoritate au fost transformati in fiinte ignorante si apatice.

Acest lucru nu a fost niciodata cerut de Dumnezeu, ci de catre aceia care s-au numit pe ei insisi drept conducatori!

    De aceea, fie spus ca noi trebuie sa purtam vie in mintile noastre ideea ca Dumnezeu si organizatia religioasa nu sunt unul si acelasi lucru. De asemenea, trebuie specificat ca nimic nu este mai plin de logica decat ceea ce Dumnezeu a creat, indiferent ca e vorba de om, animal sau despre cunoasterea Legilor Sale care pana acum nu au fost explicate cu claritate de catre oameni si astfel nici nu au putut sa patrunda pana acum pe deplin in constiinta omenirii.
 
     Cunoasterea Legilor Sale este Cuvantul Sau care in acel timp a venit in forma perfecta in Cuvantul lui Iisus din Nazaret, dar Caruia noi fiintele umane ne-am dat toata silinta sa-I rapim vitalitatea si vigoarea si de asemenea atractia Sa magnetica in ochii oamenilor, astfel incat acum aproape nimic nu a mai ramas in forma pura din ceea ce Invatatorul ne-a predicat.

     Cel caruia i-a fost dat sa ajunga sa afle despre cunoasterea Legilor lui Dumnezeu stie despre stricta logica si coerenta si despre libertatea pe care in final aceasta cunoastere o aduce. In cunostinta deplina el poate recunoaste valoarea si semnificatia cuvintelor " Mare este Dumnezeu  ".

   * Sursa de provenienta a textului:
   Acesta este un text inspirat de pe site-ul de limba engleza www.kisol.com  . Autorul articolului are la baza afirmatiilor sale cunoasterea inspirata de catre lucrarea: In Lumina Adevarului, Mesajul Graalului de Abd-ru-shin. Editura Mesajul Graalului, Stuttgart, Germania 1990.

Omul

Iisus

Falsa legătură

    Există în mod categoric persoane care resping conceptul de Divinitate orbeşte şi care în ciuda tuturor evidenţelor care exprimă contrariul se lasă dominati de fricile lor în privinţa continuării unei vieţi după moarte. Ei refuză ideea de Divinitate, în primul rând pentru că vor să trăiască într-o lume în care să nu fie traşi la răspundere pentru nimic.
      Acest articol nu a fost scris pentru oameni de acest fel.


    
    Cea mai mare parte a aşa-numiţilor atei confundă pe Dumnezeu sau ceea ce este Divin cu religia organizată.
    Intr-adevăr, ei au o aversiune faţă de organizaţiile religioase şi în ostilitatea lor îngrămădesc totul în acelaşi vas, susţinând că Divinitatea trebuie să fie sinonimă cu religia organizată. Ei îşi fac astfel lor înşişi un mare deserviciu dăunându-şi ei singuri lor înşişi, căci tot ceea ce presupun ei în această privinţă nu are legătură cu Dumnezeu. Marele Creator Este! Mereu prezent, independent şi indiferent faţă de părerile oamenilor. Aceşti oameni s-au exclus pe ei înşişi de la marea radiaţie binefăcătoare care străbate întreaga lume.


  


     Şi iarăşi Lucifer şi-a câştigat adepţi care să-l urmeze, căci el a reuşit să amăgească foarte multe spirite umane şi să le facă să creadă că actele arbitrare ale oamenilor şi religia acestora, provin de la Dumnezeu şi că de fapt Dumnezeu a fondat aceste religii şi aşadar El trebuie să fie răspunzător pentru ceea ce se întâmplă în interiorul acestor organizaţii religioase.






    Ei consideră că, de toate acele lucruri pe care oamenii decid să le facă în cadrul organizaţiilor religioase, inclusiv nedreptăţile comise de ei, cruzimea lor şi aşa mai departe, pentru toate acestea trebuie să fie răspunzător Dumnezeu de vreme ce El a fondat aceste religii şi acei oameni sunt reprezentanţii Lui şi acţionează în numele Lui.  Aceasta este una din cele mai mari iluzii care a cuprins marea majoritate a omenirii, atât de mult încât până şi dintre credincioşi, mulţi consideră că aşa stau lucrurile.


      


    Reprezentanţii religiei organizate au reuşit cu succes să se dea ei înşişi drept persoane care acţionează în numele lui Dumnezeu şi să-i facă pe oameni să creadă că orice decizie iau ei, este în acelaşi timp in acord cu Voinţa lui Dumnezeu. Aceasta reprezintă o amăgire care va cere zeci de ani, dacă nu secole, pentru a fi ştearsă din conştiinţa umanităţii.




    Trebuie subliniat cu putere aici, că Dumnezeu şi religia organizată nu sunt unul şi acelaşi lucru! Dumnezeu nu are nimic de-a face cu religia organizată. Orice cred sau fac oamenii religiei organizate, ei fac prin propria lor gândire şi din voinţa lor liberă fără a-L consulta pe Dumnezeu. Căci în mod sigur nici o persoană care gândeşte drept nu va considera, spre exemplu, că crimele în masă ale Inchiziţiei au fost aprobate de Dumnezeu.






    Religia organizată a făcut adesea lucruri complet contrare Voinţei lui Dumnezeu şi adesea s-a opus Trimişilor Săi cu duşmănie şi ură, chiar şi cu dorinţa de a-i ucide. Lunga listă de martiri stă ca dovadă pentru acest lucru.






    Pentru că în închipuirea majorităţii omenirii religia organizată şi Dumnezeu sunt unul şi acelaşi lucru, ne vine uşor atunci să-L învinuim pe Dumnezeu pentru toate lucrurile rele aflate în legătură directă cu religia organizată. Toate nedreptăţile din cadrul religiei ar putea fi toate atribuite lui Dumnezeu. Toate imperfecţiunile şi deciziile luate de către reprezentanţii religiei organizate ar putea fi cu uşurinţă astfel îndreptate învinuitor către El.






     Este timpul să facem ordine şi să tăiem în mod categoric legătura falsă şi să-L separăm  în ideile noastre pe Dumnezeu de tot ceea ce înseamnă religie organizată.
     Dumnezeu este Dumnezeu şi adeseori Şi-a făcut cunoscută Voinţa Sa prin slujitorii Săi pe care El i-a trimis umanităţii de-a lungul secolelor. A fost  însă tocmai religia organizată aceea care s-a opus cu îndârjire acestor slujitori trimişi de către Dumnezeu. De asemenea, prea adesea după moartea acestor aducători de Adevăr, oamenii religiei organizate au adecvat aceste învăţături ale slujitorilor lui Dumnezeu, punând mâna pe ele şi transformându-le în aşa fel încât să le fie lor convenabile şi să le poată folosi în scopul câştigului lor personal. Aceasta s-a întâmplat în fiecare religie din cadrul tuturor raselor omenirii, fără excepţie.




   Pentru atei şi, de fapt, pentru majoritatea mare a omenirii ar fi nevoie ca ei să ajungă să cunoască Cine Este Dumnezeu cu adevărat şi ce înseamnă El în Voinţa Sa. Ei vor fi şocaţi să realizeze cât de diferit este în comparaţie cu ceea ce ne reprezintă şi ne învaţă organizaţiile religioase. Ei vor fi nevoiţi atunci să recunoască că nu Dumnezeu este vinovat de ceea ce este greşit în cadrul religiilor. Vor fi uimiţi să realizeze ce frumuseţe şi ce măreţie se află în faptul de a ne fi permis să-L cunoaştem pe Dumnezeu şi Voinţa Sa. Ruşinea pentru modul lor greşit de a judeca îi va reduce la tăcere şi deschizându-şi sufletele ei vor putea face promisiunea de a-I fi devotaţi şi de a-I sluji pentru totdeauna Lui, marelui Dumnezeu care ne-a creat pe noi toţi.




( Articol inspirat de pe www.kisol.com )

Cuvântul lui Dumnezeu

 Noţiunea “Cuvântul lui Dumnezeu” se referă la Dumnezeu Insuşi. Iisus s-a incarnat pe Pământ ca întrupare a acestui Cuvânt. In acest Cuvânt, de asemenea,  se află Forţă şi Mântuire pentru omenire. Cuvântul reprezintă Adevărul de care omenirea are nevoie pentru Salvarea sa. De aceea Cuvântul şi Adevărul sunt unul şi acelaşi lucru. Acela care cunoaşte Cuvântul lui Dumnezeu, cunoaşte şi Adevărul. Acela care a găsit Cuvântul, a găsit şi Adevărul  şi astfel a găsit Crucea, acea Cruce care este Mântuire pentru el!

( idei inspirate de pe http://www.spiritualencyclopaedia.org/Articles/W-articles/WordofGod.htm )

A intoarce si celalalt obraz

Celalalt obraz

<<Cand cineva iti da o palma, intoarce si celalalt obraz!>>
Aceste cuvinte privesc in mod direct viata noastra interioara.
Dar cine nu se supara cand este jignit? Cine stie ca orice jignire e un cadou al destinului?
Orice s-ar zice, destinul e cel mai bun prieten. El ne da tot ce ne trebuie, tot timpul. In bine sau rau...
Niciodata nu ne da ce nu putem duce. Prin urmare, sa invatam sa primim: cand avem parte de rau, sa facem bine. 
Aceasta e cea mai grea lectie. Cine e dispus sa o-nvete? Stim foarte bine raspunsul. Si nu facem nimic.
Iata de ce raul creste in lume. Cat despre micile jigniri...pe langa rau, toate jignirile sunt mici. 
Chiar prietenoase...doar noi facem din tantar armasar.
Caci fiecare jignire ne arata cum suntem de fapt. Cu cat ne supara mai tare, cu atat mai mult o meritam.
Cand nu o meritam, nu ne supara. Doar stim ca nu e asa!
Dar cand ne supara, o tinem minte. Si peste ani de zile! De ce?
Stim foarte bine raspunsul. Cu toate acestea, vrem sa fim fericiti.
Dar fara obraz nu se poate. Fara celalalt obraz...
Noi insine ne facem viata grea prin felul nostru de a fi. Noi insine suntem obstacolele din propria cale.
Ganditi-va! Ce-i mai poate sta in cale unuia care intoarce si celalalt obraz? 
El ajunge unde vrea chiar daca moare pe cruce! Dar cine isi traieste viata astfel? 
Preferam sa ne plangem de mila: "Mi-a dat o palma..."
Ultima data cand am facut asa am stat de vorba cu ingerul meu pazitor. Stiti ce mi-a spus? 
"Bine ti-a facut. Intoarce si celalalt obraz. Meriti si altele."


( Alina Rus )